Dragostea văzută în lumina cārților

Fermina Daza mi-e nume, Dragostea în vremea holerei e locul
În care Marquez îmi dă viață și colorează-n cuvinte ce mă-nconjoară.
Sunt eroina. Atipică, poate, frumoasă în ochii celor ce nu mă coboară
Să mă privească de-aproape.
De-ți voi părea urâțică, antisocială şi un pic temperamentală
E doar normalitatea ce mă-nconjoară.
N-am coborât din poveşti cu prințese şi zâne.
Aş fi putut: fiică de negustor m-am născut.
Greutăți şi necazuri m-au ocolit
Iubită am fost şi-aparent, am iubit.
Viață-n castel sau cocioabă n-am plănuit.
M-am oprit din iubit, alegând altceva.
Povestea-mi de carte începe vremelnic:
Florentino mă vede și-mi trezeşte fiori
Prin timide scrisori, trimise pe-ascuns.
Îi răspund şi, curând, mă mărit.
Alesul nu-i el (cel ce dragostea pură în rânduri îmi aşeza),
E altul, un medic, ales pentru mine de părinte cu minte.
Cincizeci și unu de ani, 9 luni şi 4 zile
Am fost soție. Prinsă-ntr-o căsnicie
Cu valuri şi maluri. Soție-model.
Fidelă de fel. Iubită însă de cel
Ce scrisori îmi scria. Florentino,
Cel care, în sute-femei cu îndârjire căutându-mă,
Mereu m-a iubit.
Eu? Nu mai ştiu de-am tânjit după el
Sau doar m-am oprit din iubit
Şi-n tumultul zilelor mi-a amorțit
Dorința de viață.
La al cărții-asfințit, când moartea celui ce soț îmi fusese-a venit,
Eu, Fermina, acum bătrână,
Alături de Florentino îmi sunt.
Dar unde sunt oare anii fugiți?
Ce-am pierdut? La ce bun reunirea acum?
Obosită. Târziu, prea târziu?
Fiorii au fost, i-am neglijat fără rost.
Ce-ar trebui să fie năvalnic e doar anost
Dragostea, în pagini de-aşteptare, şi-a pierdut, parcă, gust.
Ce-ar fi fost de-ar fi fost, e doar o-ntrebare
La care Garcia răspuns nu mai are.
Sau are şi printre rânduri e scris
Cu cerneală ascunsă între-al vieții-mi cuprins,
A lui Florentino răbdare, scrisori, trandafiri și miros de mâncare.

dragoste

Am fost fericită alegând ce-am ales?
Viață anostă? Ce am cules?
În alte timpuri, de mi-ar fi fost dat să citesc
Totul despre sex, alegerea mea putea avea un alt înțeles.
Da, am ales. Am ales părinte să las
Destinul să-mi mâne pe drum bun şi firesc
Timpurilor în care nu eu am optat să trăiesc.
Închipuie-ți: răsfoiesc Totul despre sex.
Personaje bizare, toate fără răbdare, grăbite, în căutare
De parteneri potriviti, ascunşi între munți de necunoscuți.
Sunt toți vii, reali. Oraşul, la ore târzii sau în zori
Cu ei ține pasul în căutări.
De-aş fi citit, aş fi înțeles că sortit
Mi-ar fi fost să trăiesc, să caut şi să găsesc,
Nu să mă însoțesc cu cel de alții ales.

Holera şi eu, soția-i, am fost, pentru medicul-soț, țeluri.
Eu şi strâns de avere, pentru Florentino, am fost idealuri.
Cât despre mine… nu ştiu prea bine.
Ce am visat, ce visuri am uitat? Ce drum mi-am dorit şi nu l-am urmat?
Dragostea?! Poate în altă carte, în alt timp, o altă Fermină
Va ști timpuriu că Ariza e cel sortit să-i fie lumină.

dragoste și sex

Acest articol a fost scris pentru proba cu numārul 16 din competiția Superblog. Sponsorul, Editura Rao, în al cărei palmares se regăsesc cele două cărți menținate în articol, oferă, de peste 23 de anicititorilor români titluri din cele mai diverse domenii, de la literatură clasică până la istorie și artă.

Subscribe
Notify of
guest
2 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
rudia
rudia
6 years ago

Da! Dragoste în vremea holerei! Loved this book!