Am învățat să rezolv ecuații înainte să-mi dau voie să greșesc. Să memorez comentarii înainte să am curajul unei opinii. Ani la rând am stat cuminte în bancă, fără să învăț vreodată cum să ies din ea.
Așa arăta școala în care am crescut. Și nu, n-am fost nefericită. Dar, privind în urmă, realizez cât de devreme am învățat să tac. Să nu ridic mâna decât atunci când eram sigură de răspuns. Să nu încerc, ca să nu greșesc.
Mi-au trebuit ani să înțeleg că, în toată grija de a face „ce e corect”, am uitat ce ne face vii: curiozitatea, îndoiala, întrebările fără răspuns. Entuziasmul unei idei care nu știe încă unde duce, dar cere să fie ascultată.
Poate tocmai de aceea avem nevoie de o revoluție în educație. Nu una birocratică, ci vie. Una care începe din bănci și crește odată cu copiii noștri. Predarea antreprenoriatului în școli ar putea fi una dintre ușile care duc acolo. Și ea ar putea fi deschisă de profesori, susținuți de comunitatea antreprenorilor.
Ce-ar fi fost dacă…?
Dacă, prin clasa a șaptea, cineva mi-ar fi spus că pasiunea mea poate deveni un proiect? Dacă aș fi știut că nu trebuie să fiu adult ca să creez ceva al meu? Dacă, între lecții de gramatică și matematică, aș fi învățat cum să fac un plan, să gestionez un buget sau să conduc o echipă?
Poate aș fi aflat mai devreme că și eu pot. Că ideile mele contează. Că am voie să încerc.
Antreprenoriatul în școli nu e despre bani. E despre viață.
E despre copii care învață să gândească cu vocea lor. Care nu mai așteaptă aprobarea, ci își caută drumul. Despre inițiativă, colaborare, responsabilitate. Despre înțelegerea faptului că greșeala nu e capătul, ci începutul.
Un exemplu real? Tribul Adolescenților – unde o echipă de elevi de clasa a opta a creat un concept de magazin online cu produse ecologice. Au făcut un buget, au lucrat în echipă, și-au susținut ideea în fața unor mentori reali. Școala s-a transformat, pentru ei, din teorie în practică.
Tribul nu e doar un proiect. E un spațiu viu, sigur, în care visul învață să meargă. Aici nu există note. Există învățare autentică. Greșeli care devin pași. Întrebări care primesc răspuns, nu judecată. Și profesori care nu predau lecții, ci deschid drumuri. Și dacă cei din Tribul Adolescenților au reușit asta, gândiți-vă cât de avantajos poate fi pentru dezvoltarea mediului de afaceri accesul la networkingul digital oferit de Tribul Antreprenorilor.

Educația nu mai are timp să fie doar reformă lentă. Are nevoie să fie revoluție.
Avem nevoie să trecem de la frica de greșeală la entuziasmul de a încerca. De la lecții sterile la experiențe vii. De la „taci și ascultă” la „spune ce gândești”.
Poate într-o zi, un copil va ieși din clasă nu cu teama de a greși, ci dorința de a crea. Și atunci va fi începutul unei lumi mai bune. Poate chiar lumea în care ne-am fi dorit cu toții să fim crescuți.
Descoperă Tribul Antreprenorilor – acolo unde ideile prind viață.

Acest articol a fost scris pentru proba cu numărul 8 din competiția Spring SuperBlog 2025