Gadget pentru… trecut

Imbatranesc. Nu, n-am inplinit inca 90 de ani, dar ma indrept spre cu pasi repezi. Ieri aveam 20, sunt sigura. Dar, prin nu stiu ce minune, azi am… aproape dublu. Cat de aproape? Eh, sunteti indiscreti! Cert e ca timpul trece, repede, iar eu uit. Am uitat cum e sa ai 8 ani. Am uitat si cum e la 18. A, stati un pic! Nu sunt amnezica. Doar ca am pierdut pe parcurs, micile detalii esentiale. Am sute de fotografii in casa. Si zeci de inregistrari video, cu momente cruciale din viata mea : aniversari, nunta, botezul copiilor, vacante, etc. Si cam atat. E mult? E prea putin, zic eu. Mi-as fi dorit sa am mai multe. Ce s-a intamplat intre aceste evenimente majore din viata mea? Ce-am avut in suflet in ziua X ? Cum aratam in ziua Y? Stiu ca-mi pot face o poza zilnic, au facut-o si altii, tocmai pentru a-si urmari evolutia. Dar pe mine ma intereseaza si ce-am gandit, cum am actionat, pe cine am apreciat pozitiv si pe cine-am urat intr-o zi anume. Asa ca m-am gandit sa inventez un aparat cu ajutorul caruia, la fiecare sfarsit de zi sau oricand simt nevoia, sa-mi pun la pastrare crampeie din ganduri, frustrari si multumiri . E imposibil? Eu zic ca nu . Tehnologia avanseaza in fiecare zi, iar in acest moment am la dispozitie tot ce-mi e necesar pentru depozitarea trecutului. Nu-mi trebuie decat un dispozitiv de stocare, si  slava Domnului , oferte SSD Intel sunt cu zecile. Sau poate voi opta pentru un HDD  pe care, cu siguranta , il voi alege din ofertele de aici . Va veti intreba probabil de ce nu tin un jurnal clasic. Si de ce as mai cara dupa mine inca un gadget.Si de ce nu-mi cumpar, pur si simplu un reportofon sau geva de genul asta, daca mi-e lene sa-mi astern gandurile intr-un caiet. Pentru ca, nu v-am spus, acest gadget ma va ajuta mai mult decat ar face-o un jurnal clasic sau un reportofon. Va fi atat de destept incat, daca intr-o zi voi dori sa-mi reamintesc care a fost evolutia relatiei mele cu… Gigel , nu va trebui decat sa-i cer asta aparatului meu minune, iar el va selecta pasajele esentiale din vasta-i memorie si-mi va arata ” istoria” asa cum s-a petrecut ea, nealterata. Poate face asta memoria umana? Nu. Subconstientul nostru selecteaza amintirile, uneori le modifica. Uitam, iertam si omitem. Si pastram doar crampeie de imagini si intamplari. Iar eu nu vreau sa uit. Chiar daca au fost intamplari neplacute. Chiar daca am facut greseli. Cum s-ar numi un asemenea aparat? Ce marime ar avea? L-as numi Previous sau Prior , si-ar fi de marimea unui smartphone. Ar avea camera video, spatiu de stocare generos si un sistem de logare special, ca sa-mi protejez intimitatea. Si, daca la un moment dat, as hotari sa fac publica povestea vietii mele, asa cum este ea, ar fi simplu: as transfera continutul memoriei, in online ,printr-un singur clic sau as conecta aparatul la o imprimanta si… gata. Suna interesant, nu-i asa? Ce ma fac daca vor dori si altii un asemenea aparat?  Pot apela la un magazin online care va vinde aparatul meu , sau isi pot achizitiona tot de-acolo componentele necesare pentru unul. Da, stiu, cererea va fi mica avand in vedere ca multi dintre noi preferam sa uitam trecutul, sa ne concentram pe viitor .Si pentru mine este important viitorul, nu spun nu! Dar nu cumva fiecare viitor are si un trecut? Stiti bine, trecutul este istorie . Tie nu ti-ar place sa ai istoria ta personala ?

logo_mediadot_patrat_mic2

Acest articol a fost scris pentru proba cu numarul 8 din competitia SpringSuperblog 2015

Subscribe
Notify of
guest
3 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
mcooper801
9 years ago

foarte frumoasa abordarea….intrebari intrebătoare ne punem mereu….dar cand o facem in legatura cu viata/existenta noastre este foarte bine….o zi de astazi face cat doua zile de maine…astazi este prima zi a restului vietii noastre, ce a fost nu mai putem schimba, ce va fi da…scuze disertația….zi frumoasa cu mult soare in suflet

mcooper801
9 years ago

seara faină….