Prințesa și kitul de aur

Foaie verde ș-un ardei cules de prin Țăndărei

Are mama fete. Trei. Io-s mezina, frumușică,

Cu du-te-vino de mică. Pe stradă mai toți mă strigă

Prințesa. Și îmi zic bine, că chiar sunt, deși n-ai spune,

Mai ales ieri, când, pe bune, nu-mi venea să ies în lume!

Să vă zic ce am pățit de rușinea m-a pălit?

Angajată de curând la locala televiziune

Am primit din prima zi propria emisiune.

Nu vă mint, a trebuit să mă zbat ca s-o primesc!

Din gene-am clipit temeinic

Și am arborat cu teamă surâsul meu îngeresc.

Cum-necum, ce mai contează?!

Am primit o rubricuță la postul lui Teleguță,

Voi nu-l știți dar e un domn care-i influent și-n somn,

Am văzut cu ochii mei cum tremura un dulap

Când un vajnic sforăit a emis dom’ Teleguță,

Beat, pe trepte adormit.

Ce fel de emisiune? Una despre frumusețe:

Critic cum se-mbracă lumea și dau sfaturi de finețe.

Primele paișpe ediții am avut succes nebun:

Audiența a urcat de la zero la… e secret, nu pot să spun!

Eram-nu eram Prințesă cât am fost la mama fată

Dar de când îmi sunt vedetă, sunt aproape adorată!

Am fani care-mi trimit flori, frunze,

Unii chiar mi-au dat fiori!

Aproape c-am leșinat când unul m-a alergat

Pe hol în televiziune (când era mai plin de lume),

Cică voia să mă bată că i-am făcut soața vacă.

Nu că n-ar fi fost! Da’ omu’, din fire cam indecis,

Deși a recunoscut că nevasta-i e cum am zis

S-a enervat cam subit când vita a apărut!

M-a luat la fugărit de aproape am crezut

Că acela mi-e sfârșitul carierei fulminante.

Nu c-aș fi fost eu de vină c-are-n curte o jivină!

Evident că Teleguță a ieșit și-a aplanat

Cu un răcnet influent, conflictul spontan iscat.

De credeți că de la asta mi se trage ce v-am spus,

Adică rușinea mare și nevoia de ascuns

Vă-nșelați! Vă spun acum

Ce-am pățit de nu-mi venea să mai ies pe niciun drum:

Ieri, în zi de marți nefastă cu trei ceasuri atârnate

Pe-un perete gri și șui (în odaia-mi de prințesă,

Îți zic, dar să nu mă spui,

Dorm cu mama că avem doar o cameră cu baia

Desenată în perete)

M-am trezit cam indispusă.

Să îmi fac un selfie, zic, să-i trimit lui Teleguță

(Așa scrie în contract, zilnic câte-un selfie-n pat!)

Și apoi îmi pregătesc mic-dejunul cel regesc

(Mai aveam în frigider o gutuie și tămâie

Pusă-acolo chiar de mama, spațiu liber să nu fie).

Acesta îmi era planul când camera cea haină

Fix pe nas mi-a arătat un coș mare, întronat

Pe nasucul meu cel fin de divă de magazin.

Am crezut că nu văd bine! Eu, acnee?

Nu-i posibil!

Piele sănătoasă am, mi-a spus-o chiar Teleguță

Când m-a angajat acolo!

Nu v-am spus, dar el de vede

Vreo bubă sau vreo bubiță îl apucă isteria.

Nu suportă nici acneea, iar de n-ai pielea frumoasă

Poți singur concedierea să-ți trimiți pe mail, de-acasă.

Am plâns, ceasul ticăia, știam că șeful așteaptă

Selfie-ul matinal. Ce mă fac? Cum să-i ascund

Că-mi crescuse peste noapte, pe nas, masivul Parâng?

Ce rușine! Ce oroare! Ce mă fac acum eu oare?

Am sunat-o disperată pe Zâna, o bună fată

Care, pricepută tare la tot ce merge-n picioare,

Mi-a răspuns direct: măi fată, nu urla de disperată,

Acuma e simplă treaba!

Gerovital Stop Acnee vin degrabă să-ți aduc;

Din trei pași mărunți și repezi coșul, sau ce ai tu-acolo,

Te va părăsi exact cum va face Teleguță

Când va da de-altă prostuță!

A venit Zâna cea bună cum a zis, cu kitu’n mână:

Trei pași am făcut, cu grijă:

Unul de purificare (îi mai zice curățare)

Pasul doi, cu acțiune, tratament i se mai spune,

Și al treilea, de mascare (unii zic că-i camuflare)

A-ncheiat o tragedie care putea să îmi fie

Un final de carieră vagă și cam efemeră.

Astăzi, când vă povestesc, nasul meu e ca și nou,

Bun de pus într-un muzeu.

Mă simt mai încrezătoare. Lumea iarăși la picioare

O am, toată! Sunt vedetă, am iar farmec, iar la selfie,

Nu mă-ntrece-o oarecare.

Acest articol a fost scris pentru proba cu numărul 4 din competiția Superblog 2017