Foaie verde de alună și o bere rece în mână,
La birou stau, dragă măi, să scriu iarăși o minciună.
Voi mă știți, îs blogger mare, când trec strada chiar mă doare
Talentu-mi, c-atârnă greu. N-are roți, are picioare
Harul meu de scriitor, după două-trei cuvinte, o virgulă, o măslină,
Se împiedică și cade, mă lasă, rău să îmi vină, cu fraza neterminată
Și cu gânduri o duzină despre cum e să n-ai soartă.
Eu mă chinui și mă lupt infuensăr să mă fac, el la vale ca nebunul
Mă tot duce. În stânga m-am uitat, în dreapta am întrebat
Cum să stau și ce să fac să-mi pun muza la lucrat.
Unii-au zis să stau cuminte, să m-apuc de sapă, frate!
Alții, mai inteligenți, mi-au zis să îmi iau un gadget
Să-mi facă scrisul mai lin și glasul mai ca un răget.
Tehnologia la tine acasa – scria mare pe-un perete.
Evident, mi-am comandat, eu, avar ca un burete,
Laptop, cooling pad și mouse, accesorii laptop.
Mi-am zis mie cu tărie c-oi scrie mai bine, că pe desktop
Tetrix mă-ncurca și mă cam jena să-mi notez cu pixul
Ideile, pân’ să se deschidă dânsul. Că tot schimbasem prefixul,
Mi-am făcut cadouri scumpe: tot ce-am zis plus jocuri multe
Mintea să mi-o relaxez, muza să mi-o destresez, scrisul să-mi înviorez.
Da, a mers! E minunat! Toată lumea a văzut cum în bine m-am schimbat!
Tot așa trec strada, însă, mă împiedic de-a mea umbră,
Car în spate ditai sacii (răutatea lumii zice), de fapt eu car trei rucsacuri,
Duc în ele viața mea, tot ce am mai scump pe lume. E imaginea prea sumbră?
Ba deloc! La scris am renunțat, sătul de-ale lumii batjocuri,
Am trecut la gaming, acum testez jocuri.
Cum? Ce mă întrebi? Ce car în rucsacuri?
Tu chiar vrei să știi? Uite: laptop, mouse, o tastatură,
Consolă, căști, trei blankuri, uite și o murătură…
Oh, stai, aia-i prânzul, că-s vegan și-mi plac gogonele-n saramură.
Dar în celelalte două? Tu chiar vrei să știi? Un scaun de gaming Spacer!
Hai, nu râde, nu e funny! Ce vrei, bine stau în el, mă ajută-n idei să prosper
Gândurile să-mi adun, corpul să îmi stea lejer.
Spatele să nu mă doară, ce-altceva de la un scaun să mai cer?
Ce-am în spate-n buzunar? Stai să văd, nu am habar! Ah, sunt cărți!
Nu, nu de joc! Cărți de mine scrise, jur! Iată, mai sus, pe copertă:
Autor: Vasile, gamer, scriitor, vedetă. Sunt chiar eu! Tema? Incertă,
Ceva între thriller, cum să ai succes și cum să urmezi un drum prost ales
Și să-i lași pe toți cu gura căscată (plini de interes).
Toate trei, best seller, talentul vorbește! Așa cum spuneam, scaunul m-ajută
Gânduri să adun, ordine s-așez, între ghilimele, în cărți să le pun.
Ce sunt pân’ la urmă? Gamer-scriitor? Blogger-autor?
Sunt cam tot ce vreau, când gadgeturi am cu mine-ajutor!
La un clic distanță, lumea mi se-așază, toată, la picioare
Eu doar stau pe scaun și le selectez. Fără de eroare.
Acest articol a fost scris pentru proba cu numărul 6 din competiția Superblog 2019, pentru sponsorul Spacer.ro