Scriu, şterg, scriu iar un gând.
Amestec sentimente, aştern încă un rând
Ascund o vorbă, adaug alt cuvânt
Cerşesc tăcere, căldură fără vânt.
Gând, rând, cuvânte fără vânt.
Pe foaie zac acum fără de rost
Notițe scurte, scrise-n repezeală
Ce spun tăcute ce-ar fi fost.
Nu cer, nu strigă, nici nu plâng
Le-a înghițit culoarea albul colii
Asteaptă doar ca mâna ce le-a scris
Să le arunce-n gol. Ce trist
Să fii notiță fără rost
Să te visezi roman, s-ajungi pe dos,
Şi să nu ştii de cel care te-a scris
Te-a scris cu drag sau doar de prost.
Notițe scurte, scrieri vagi,
Păreri răzlețe, toate laolaltă
Zac pe o coală altădată albă.
Zac şi aşteaptă mâna de le-a scris
Să le şi şteargă.
foarte frumos scrii.
Mulțumesc, Ella. Frumoşi sunt cei care citesc ce scriu eu, care văd dincolo de cuvintele mele 🙂