Căldură mare . Coduri galbene, portocalii, mare, valuri, vacanțe. Am trecut prin toate și deja îmi pare ca m-am plictisit de vară. Prea multe poze cu costume de baie , prea multe umbreluțe în pahare, prea mult verde , prea multe reclame la bere. Mi-e dor de galbenul pomilor, de albul nopților , de zgomotul artificiilor. N-am stare, n-am răbdare. Dacă ar fi iarnă, mi-as dori vara toridă. E vară însă, și-i prea lungă. Prea caldă. Prea aglomerată. Am senzația că nu se mai termină, că soarele va dogori la nesfârșit , că cerul nu se va mai întuneca, că florile nu vor mai muri pentru a renaște altădată . Sufletul îmi cere liniștea iernii, mângâierea fulgilor albi și ger. Primește in schimb dogoare ,verdele ierbii și cântec de greieri . Și nu pot decât să aștept .Să aștept ca dogoarea să se topească în galbenul frunzelor, galbenul sa devină alb și albul să acopere orice altă culoare. Și aștept. Unde ești, iarna?
E aproape. 🙂
Sper că e, altfel mă mut la Poli ?
Norvegia, Islanda sau Bretagne(France)… 🙂
Suna perfect! Mulțumesc pentru sugestii 🙂