Capul ma doare si-mi simt picioarele reci . Deschid ochii si decorul sarac ma face sa ma cutremur. Un pat, o masa, un telefon. O pereche de papuci ma indeamna sa ma ridic si sa ma lamuresc unde sunt. Nimic din jur nu-mi e familiar, clanta usii are o forma ciudata . Trag ; imping; apas ; nu se intampla nimic. Bat cu putere si se deshide. In fata mea , o femeie palida imi face semn sa tac .Unde sunt, intreb. Raspunsul nu vine. Femeia imi intoarce spatele si pleaca. Simt cum teama imi pune stapanire pe simturi. E o casa veche, mare. Nu, e prea mare sa o numesc casa. Mai degraba conac. Peretii inalti, albi ,cu ferestre mici si multe imi sporsc nelinistea. Nu se vede nici tipenie de om, femeia a disparut si ea. Trebuie sa aflu unde sunt si ce caut aici! O usa. Bat. Se deschide. Nu e nimeni. E aceeasi camera din care am iesit? Imposibil! Sunt sigura ca am iesit din casa si m-am indepartat de acea camera. Iata alta usa.Hmm, clantele sunt la fel, dar usa asta are alta culoare. Bat. Se deschide. Aceeasi mobila. Pat. Masa. Telefon . Telefon! Sa sun! Pe cine? Uff, nu-mi amintesc nici un numar, nu m-am deranjat sa le retin. Unde mi-o fi telefonul? Poate e in camera in care m-am trezit. Da, asta e camera, cu siguranta. Uite-mi si telefonul. Laptopul! E si el aici! Nu mai sun, urasc sa dau explicatii la telefon, mai bine deschid laptopul si vad exact unde ma aflu. Mda, ca deobicei , se deschide al naibii de greu.De ce nu mi-oi fi cumparat un procesor ca lumea cand sunt atatea pe piata ? Imediat ce ies din impasul in care ma aflu, o sa-mi cumpar de la magazinul MediaDOT.ro un intel , sa nu mai stau dupa rabla mea cate zece minute sa se deschida sau sa-mi deschida un document . In sfarsit, s-a deschis. N-am semnal! Cum la ce? N-am internet! Dau un telefon. Pe cine sa sun? Pe mama nu, e bolnava de inima. Pe tata nici atat, iar o sa-mi zica ceva de dulce despre umblatul pe coclauri. Nu-mi pot suna colegii de la servici , pana nu stiu cum si in ce circumstante am ajuns aici. N-am decat sa caut in casoaia asta un router, un cablu , orice, numai sa ma pot conecta la internet! Nici nu vreau sa-mi inchipui cate mail-uri am necitite. Si cate mesaje am pe facebook, de la prieteni. Probabil Ana a pus deja pozele de la nunta. Arat ca o curca zgribulita in rochia aia decoltata, a fost un frig… . O sa iau toate camerele la rand daca e nevoie, o sa urlu din toti rarunchii panaapare cineva si-mi spune unde naiba sunt si cum naiba plec de-aici! Of, Doamne, sper ca n-a pus poza aia in care tineam sticla de whisky in mana , or sa creada toti prietenii mei ca m-am imbatat pe-acolo! Am plecat si devreme, sigur or sa creada ca m-am imbatat! Fantastic, am deshis opt-noua usi si toate camerele arata la fel , e clar ca proprietarii, cine-or fi ei, n-au acces la internet, sa vada si ei cum isi mobileaza lumea casele! Unde naiba a disparut femeia aia? Si de ce n-oi fi intrebat-o eu unde ma aflu? Trebuie sa plec cat mai repede de-aici! Uite o window! Dar nu-i nici o usa. Nu-i nimic, deschid fereastra . Nu m-am mai catarat demult, mi-am pierdut indemanarea.Uff, al naibii wall ! Mi-am rupt dresul! Fantastic! Oau! Un desktop. Bine macar ca au curent electric oamenii astia, altfel ar fi fost inutil! Hai, deschide-te odata! Doamne ce ghinion! N-au net! Astia n-au auzit de routere wireless si de utilitatea lor? Gata cu cautarile, mi-a ajuns! Ma duc in mijlocul curtii, urlu din toti rarunchii si trebuie sa apara cineva sa-mi spuna cu ce , cum si de ce am ajuns aici! Si sa-mi explice de ce n-au net, si singurul wall , pe care nu mi-am putut decat juli genunchii, e cel al casei! ALOOOOOOO, e cineva pe-aici???? ……. Deschid ochii. Intuneric. Incerc sa disting ceva .O luminita palpaie la cativa pasi de mine. Oh, thank you God , sunt la mine acasa si aia-i luminita care ma atentioneaza ca router-ul functioneaza. M-am linistit! A fost doar un cosmar! Mai ramane doar sa-mi treaca durerea de cap, simt ca-mi bubuie tamplele. Aoleu, sper ca n-a pus Ana poza aia cu mine pe Fb… . De ce naiba oi fi baut juma’ de sticla?
Acest articol a fost scris pentru proba cu numarul 15 din competitia SuperBlog