Sunt persoane fata de care, inexplicabil, in ciuda distantei si a timpului scurs sentimentele ard, raman vii ca o durere, le inabusim intr-un colt al fiintei ca sa putem merge mai departe, dar nu dispar niciodata. De asta sunt sigura 100%… fireste ca nu este universal valabil, dar se intampla unora… de aceea am spus ca nu-s de acord.
Nici eu nu sunt de acord. Nu poti sa uiti omul oricat ai vrea, iar sentimentul in sine nu il uiti daca e profund si pur. Cand a murit omul stii ca a plecat fizic de langa tine dar uneori prezenta i-o simti mai mult decat atunci cand era in viata. Totul e discutabil,
🙂 cu asta nu-s de acord…
Eu cam sunt… . Cu timpului, uitam. Poate nu 100% , dar cu siguranta nu pastram intacte sentimentele . Nu persoana o uiti , ci sentimentul in sine.
Sunt persoane fata de care, inexplicabil, in ciuda distantei si a timpului scurs sentimentele ard, raman vii ca o durere, le inabusim intr-un colt al fiintei ca sa putem merge mai departe, dar nu dispar niciodata. De asta sunt sigura 100%… fireste ca nu este universal valabil, dar se intampla unora… de aceea am spus ca nu-s de acord.
Nici eu nu sunt de acord. Nu poti sa uiti omul oricat ai vrea, iar sentimentul in sine nu il uiti daca e profund si pur. Cand a murit omul stii ca a plecat fizic de langa tine dar uneori prezenta i-o simti mai mult decat atunci cand era in viata. Totul e discutabil,
Ai dreptate,totul e discutabil. Inclusiv uitarea.