Cu toții ne dorim să fim sănătoşi deşi sănătatea este de obicei ignorată până în momentul în care ne îmbolnăvim; abia atunci devine cu adevărat importantă, esențială, de neprețuit.
La primul semn de durere iei un paracetamol, aspirină sau ce mai ascund ungherele sertarelor de acasă, arunci un ochi pe Google, ceri sfatul unui prieten, întrebi o colegă, mai bei un ceai de păpădie amestecat cu muşețel, unul de tămâiță şi ce-a mai zis vecina şi, după câteva zile, după ce-ai băut tonele de ceai şi ai epuizat paginile de medicină scrise pe genunchi, la colțul blocului şi postate pe diverse pagini ale tămăduitorului internet, ajungi la concluzia că suferi de o boală gravă, aşa cum au avut Titel a lu’ Maria lu’ Turcu şi mulți alții din neamul ei care n-au băut la timp moare de varză cu cimbru măcinat în zi de sărbătoare sfântă, când popa a cântat numa’ bine, deşi a fost beat tot timpul.
Oricare ar fi rezultatul autodiagnosticării cu ajutorul cunoscuților, efectul e că devenim anxioşi, îngrijorați, ceea ce nu ajută deloc nicio simptomatologie. Mai apoi, când conştientizăm că, de fapt, avem nevoie de o părere avizată, documentată şi susținută de analize medicale riguroase, dăm fuguța la medic. Acolo, în fața lui, ne vărsăm amarul, ne verbalizăm durerea, ne articulăm neputința în fața bolii, dăm frâu liber angoaselor şi aşteptăm o minune, dar nu orice minune, aşteptăm doar Minunea Minunilor, aşeptăm ca palma care iese din mâneca halatului alb să ne atingă fruntea cu harul ei şi să ne ia durerea instantaneu.
Dar nu, niciodată nu se întâmplă aşa; câteodată ieşi uşurat din cabinet cu o rețetă în mână, alteori pleci cu o lungă listă de analize de laborator care au scopul de face lumină în starea sănătății tale. Sau, mă rog, a lipsei ei.
Şi ajungi la laborator. Un loc plin de ace de unică folosință sigilate, de halate de unică folosință şi botoşi de unică folosință, zâmbete şi vorbe acoperite de măşti de unică folosință. Sensibilizat până-n măduva oaselor de suferințele neamului Mariei lu’ Turcu, te linişteşti un pic la auzul ruperii ambalajului acului, te panichezi când acesta îți străpunge nemilos vena tremurândă, te linişteşti iar când observi că recipientul ataşat acului se umple de seva ta roşie, te panichezi când recipientul e schimbat cu un altul, te linişteşti că şi acela e desigilat atunci, acolo, şi te mai linişteşti o dată şi la gândul că ia uite, dom’le, încă mai am sânge-n instalație, nu-s chiar aşa bolnav. Parcă nici nu te mai simți aşa rău, dimpotrivă, uite don’şoara asistentă ce frumos vorbeşte şi câtă grijă are să-şi schimbe mănuşile de unică folosință doar pentru că o picătură de sânge s-a prelins din ac pe unul din degetele mănuşii. Şi ce frumos şi tandru aşază cu noile mănuşi plasturele peste înțepătură, şi cum te sfătuieşte suav să bei un pic mai multă apă şi să te hrăneşti sănătos, şi cum are ea grijă să-ți amintească la ieşire să-ți scoți botoşii de unică folosință şi să-i bagi în coşul aşezat special pentru colectarea lor. Şi la sfârşit, uite, pe post de Ave Maria, cum ar zice a lu’ Turcu, îți urează sănătate. Răspunzi entuziast şi pleci, evident c-ai mai sta s-o întrebi pe domnişoară una-alta despre halatul de unică folosință pe care-l poartă peste rochița ei verde-pal, da’ e aglomerație mare, se vede treaba că se face treabă bună pe-acolo şi de-aia vine lumea la ei!
Păi cum să nu te simți, dom’le, mai sănătos când ieşi din asemenea loc, unde grija pentru pacienți e acasă la ea şi niciun microorganism n-are loc? Te simți, dacă nu mai sănătos, măcar mai încrezător în medicina şi tehnologia modernă, că ai văzut cu ochii tăi cum toate-s de unică folosință, neatinse, sigilate! Ajungi acasă şi parc-ai vrea să ai şi tu o cutie de mănuşi chirurgicale, că uite, umblă viruşii pe stradă cu duiumul, şi tu te ştii bolnav şi cu frică, până ajungi la diagnosticare nu vrei să-ți agravezi boala. Cauți pe internet, dar vezi că furnizorul de echipamente de protecție al celor de la laboratorul de analize, ai întrebat asistenta, evident, nu putea să-ți scape aşa informație, aşa ai aflat că este Medicale-shop.ro, vinde doar către centre de sănătate, spitale şi laboratoare, tu, ca simplu pacient nu poți cumpăra de la ei. Şi iar te superi un pic, te panichezi dar panica durează până la prima farmacie, unde, Slavă Domnului, au şi botoşi chirurgicali, şi mănuşi, şi pijamale de unică folosință! Doamne-ajută să nu-ți trebuiască, dar dacă te internează în spital şi ei nu au aşa ceva, ce faci? Că şi pe-acolo colcăie microbii, asta o ştii tot de la Maria lu’ Turcu, a fost văr’su internat acum doişpe ani şi i-a văzut cu ochii lui! Zi şi noapte colcăie, n-au stare, ăştia nu dorm! Bine, nici văr’su nu prea avea stare, că de-aia l-au internat la de-ăia veseli, da’ acum e bine omu’, s-a mai liniştit după ce a murit. De bătrânețe.
Ei, nu mai contează, acum eşti bine echipat, ți-ai făcut toate analizele, şi n-ai decât să aştepți rezultatele şi dup-aia te duci cu ele la medic. Mama lor de viruşi şi de virusuri cu microbii lor cu tot, le dă dom’ doctor de cap! Sau în cap!
Fiecare dintre noi a fost, într-un anumit moment al vieții, la medic. Unii, mai lipsiți de sănătate, trec des pe-acolo. Dacă ai intreba pe oricare dintre aceştia din urmă, ți-ar spune acelaşi lucru: este mult mai uşor, mai nedureros, mai puțin stresant şi mai puțin costisitor să previi decât să tratezi. Deşi nu pare să fie atunci când o ai, sănătatea este mai bună decât câțiva lei pe care i-ai da pe un echipament de protecție medicală. O mască, o pereche de mănuşi sau un halat de unică folosință poate face, uneori, cât diferența dintre sănătate şi boală.
Articol scris pentru proba Medicale-shop.ro din competiția Spring SuperBlog 2024
*Fotografiile din articol aparțin Medicale-Shop.ro