Am citit un articol în care fetele care au blog sunt catalogate drept inteligente, sincere şi acceptătoare de critică. Toate, că n-am văzut pe nicăieri vreo particularizare. Şi brusc, aşea, m-a apucat de-o aripă dorința nebună de a-mi şterge blogurile.
Cum de ce? Păi..
1. Nu mai sunt fată. Nu bre, nu mi-am schimbat sexul şi nici orientarea, am țâțe, cur şi.. ce mai tre’be da’… nu mai sunt fată. Îs ditai femeia, fac  50 curând şi dacă mi te adresezi cu “fată” mă apucă dracii. So… nu prea-s fată.
2. Nu-s inteligentă. Asta o zic cu mâna pe inimă. Îs proastă de dau în gropi. Şi vin la mine gropile nechemate,  şi-s care-mai-de-care mai adânci şi mai late. Iar io, ca o inteligentă cu blog ce mi-s, în toate intru. Mă scald în a mea prostie, mă bălăcesc în neştiință şi-mi cam place. Da’ mi place şi să-mi dau cu părerea. Aşa de tare că uneori mă screm cu săptămânile sã scot din gura-mi de (ne)fată câte-un rahat cu aromă de inteligență şi tot nu reuşesc. Da’ şi când mi se pare c-am  reuşit.. fac rost de miştouri cât pentru doi-trei ani. So… nu prea-s inteligentă.

3. Nu-s sinceră. Mint de îngheață apele termale.  Şi apa mării. Şi mint cu aşa talent că ajung să mă cred şi eu. Ah, am şi momente de sinceritate, ca ăsta de acum. Da’ îs rare şi mă rog la Doamne-Doamne câte o lună după un astfel de a(b)cces să nu bage nimeni de seamă că am zis adevărul. De regulă scap ieftin, lumea crede că-s ironică, scap basma-curată şi mă întorc la minciunile mele atât de gogonate încât nimeni n-ar îndrăzni sã mi le pună la îndoială. So… nu-s prea sinceră.

4. Nu accept critica. Dacă-ndrăzneşte vreunu’ să pună la îndoială ce-am scos din puțu’ gândirii mele de fată, inteligentă şi sinceră (ce, e vreo greşeală în text??? fuck off!) să mă iertați dar… dacă îndrăzneşte, a cam belit-o! S-a ars! Şi-a dat foc la valiză! I s-a umplut frigideru’, are organe genitale de mâncat, supt şi… ce se mai face cu ele pentru următorii dooj’ de ani.  Io n-accept #decât laude! De-alea de mă fac să scriu şi mai cu talent şi să fiu şi mai blogăriță! So… nu prea accept critici.

Concluzie: nu-s prea fată, nu-s prea inteligentă, nu-s prea sinceră, nu prea accept critici. Nici prea bloggeriță nu-s, chit că am blog. Aşa că mi-a trecut prin cap să nu mai fiu, că nu mă încadrez în peisajul descris de Alex. Da’ de ce să nu fiu? Ce, io-s mai proastă ca altele? Ia că nu mai şterg io nimic, poate mai am vreo sclipire în următorul deceniu. Sau poate mă loveşte vreun asteroid şi devin inteligentă. Sau sinceră. Bine, ştiu, e aproape imposibil. Poate devin, totuşi, măcar fată!

Ăăă… băieții cu blog au  tot calitățile astea sau mă aleg cu un block de la autorul articolului menționat? Nu că ne-am iubi sau ceva da-s curioasă! :))))