Nr.33 Interviu cu Ianolia Bucă

Intervievatul cu numărul 33 este o ea. Femeie, tânără, frumoasă, inteligentă, două bloguri. Bloggeriță. O cheamă Ianolia. O știți? Fie că răspunsul vostru e da sau nu, haideți să vedeți ce are de spus despre bloguri, blogging, blogosferă și alte-cele.

Iată interviul:

Io: Cine este Ianolia Bucă? Nu că n-aș sti-o, nah, poate voi n-o știți… .
Ianolia: Hmm, bună întrebare! Niciodată nu am ştiut să mă descriu. Dacă te uiţi la nume şi prenume sunt un paradox, aparent. Nume obscen lângă nume necunoscut. :)) Sunt un om ca toţi oamenii, cred. Sunt devoratoare de cărţi şi pasionată de scris. Genul acela de om care te ascultă când ai ceva pe suflet dar când eu mă simt rău mă ascund ca să pot scrie. Sunt sociabilă şi antisocială în acelaşi timp. Puţină din puţine şi întreagă din nimic, îmi place să spun. Antisocială? Sper să ies întreagă din interviul ăsta! N-ai de gând să demonstrezi asta, sper! Nu de alta, da’ nu-s pregătită pentru scandal. Nume obscen? Eu am crezut că-i o prescurtare de la bucă…tărie, bucă…țică, bucă…lată, și-alte buci. Pardon, cuvinte. 

Io: Ești blogger?
Ianolia: Am un blog pe domeniu. Practic sunt blogger. Unii zic despre mine că sunt scriitoare în curs de apariţie. Eu cred că sunt un om căruia îi place să scrie. Sau nu sunt om pentru că sunt femeie şi blogger. Sunt orice crede fiecare ca sunt. Nu mă schimbă pe mine ca fiinţă. Practic, ești. Că ai blog și scrii. Și teoretic ești. Tot pentru că ai blog și scrii. Practic și teoretic, cum interviul este cu un blogger și il cheamă ca pe tine, conform logicii, ești!

Io: Ce blog ai?
Ianolia: Am două bloguri, de fapt. Primul blog a luat fiinţă în 2013 datorită unui prieten care m-a provocat, cumva, să arăt şi altora ce scriu eu. Habar nu aveam cu ce se mănâncă un blog, ce beneficii ai, sau dacă ai, etc. Urmează să îl trec pe domeniu, curând. Al doilea blog a luat fiinţă în 2015 şi este un blog de recenzii. Este lansat, din prima clipă, pe domeniu propriu şi sunt extrem de mândră de el! A crescut incredibil de repede în extrem de scurt timp. Două bloguri au luat ființă. Unul a luat ființă, evident, primul, după care… tot ființă, tot luat, al doilea. Așea, și? Ce e-n ele, cum le cheamă, de-astea nu zici?

Io: Așa se numesc? ”Primul” și ”Al doilea”?
Ianolia: Chiar nu mă pricep la asta, nu? :)) Primul blog se numeşte Balsam pentru Suflete. El dă şi numele primei mele cărţi care va fi o surpriză pentru mulţi oameni, mai ales că am primit atât de multe păreri frumoase la postările care cuprind pasaje din manuscris. Al doilea se numeşte Funions, adică cepe vesele în traducere liberă. Adăposteşte recenzii de cărţi, teatru, spectacole de operă sau filme. Un balsam ș-o ceapă? Bune amândouă și folsitoare.  Stai liniștită că nici io nu mă pricep, da’ o scoatem noi la capăt… .

Io: Scrii din 2013. Cum ți-a venit ideea să-ți faci blog?
Ianolia: Ideea a venit de la un prieten foarte bun. Eram în primul an de facultate şi el îmi era şi coleg. Ne ştiam de ani buni şi ştia cum şi ce scriu. De fiecare dată când scriam ceva veneam cu caiete sau foi la el, mândră, arătându-i un nou text. Era printre puţinii care aveau acces la ceea ce scriam. Atunci m-a întrebat de ce nu scriu textele pe un blog, în articole. Aş da posibilitatea mai multor oameni de a se regăsi în texte şi o şansă pentru mine de a primi păreri şi/sau critici de la oameni complet obiectivi. În timp am ajuns să scriu despre tot ce mă pasionează sau mi se pare relevant pentru cititorii mei. Prietenu’ la nevoie se cunoaște, nu? Sigur e ecologist prietenul ăsta al tău. La cât scrii, kilăreai ceva copaci până acum.

Io: Cum ți-ai caracteriza stilul (de scris e vorba)? 
Ianolia: Unii oameni spun ca scriu siropos, poate puțin prea siropos. Alții îmi spun ca folosesc, prea des, cuvinte mari pentru sentimente sau trăiri mici. Eu scriu din suflet și pentru oricine are răbdare sau curiozitate sa mă citească. Încerc sa mă adresez oricărei categorii sociale, un fel de „scriu pe limba tuturor” pentru ca am cititori de toate vârstele și cu diverse calificări profesionale. Dă și mie un cititor-doi! Promit să însiropez toate literele pe care le știu. Există sentimente mari și sentimente mici? ”Am marele sentiment că o să trăiesc o mini”…ceva,  sau cum?  

Io: Un link spre un articol care crezi că te reprezintă cu brio?
Ianolia: Dacă ne-am cunoscut la SuperBlog, las un link al unui articol din cadrul competiţiei. Mulţi oameni l-au citit şi este reprezentativ pentru stilul meu de scriere. Mă reprezintă pentru că e sensibil şi scris din suflet, cu lacrimi în ochi. Personajul se aseamănă cu mine şi modul în care mă văd pe mine însămi. De asemenea dă posibilitatea oamenilor de a aprecia, mai mult, lucrurile simple din viaţa noastră cum ar fi timpul care, uneori, ne păsuieşte când avem mare nevoie! Ete că acilea nu comentez. Citiți voi, eu îl știu și-i… . Citiți!

Io: Scrii din/cu pasiune (cred). Citești mult. Ce altceva mai faci?
Ianolia: Mă plimb, când îmi permit timpul sau bugetul. Îmi place să călătoresc, să văd oraşe noi din ţara noastră, să îmi odihnesc mintea şi sufletul atunci când simt că e prea mult. Ascult muzică, extrem de mult şi nu cred că aş putea scrie aşa cum o fac fără să am muzica artiştilor precum Clayderman sau Yiruma. Uneori vorbesc în public, pentru că sunt voluntar în cadrul asociatiei UN Youth, ONU pentru tineret, filiala Craiova. Mă văd cu bloggerii, organizez evenimente sau am grijă de familie şi de prieteni. Yiruma? Pianistul? Love you!  Nu stiu cine-i ONU ăla, dar dacă-i pentru tineret sigur e vreun gadget nou… . Ai grijă de… măi Ianolia, când faci tu toate astea? Probabil la Craiova ziua are 43 de ore și noaptea 40 și ceva, nu știu exact (că-i intuneric). 

Io: Participi la concursuri de blogging. Câștigi? Pierzi? Ce?
Ianolia: Particip dar nu fac o obișnuință din asta. Sunt diferite competiții, de-a lungul anului, care sunt adevărate oportunități dar nu le dau ocazia, prin participare, sa mă definească. Îmi place competiția pentru ca îmi permite sa ies din zona de confort. Îmi place și posibilitatea de a învăța despre noi tehnologii, produse sau companii. Uneori câștig, uneori pierd dar mereu învăț câte ceva nou și cunosc oameni noi cu pasiuni și interese comune ceea ce întotdeauna reprezintă un câștig. Depinde de fiecare, însă, ce se așteaptă sa câștige. N-ai zis ce anume pierzi. Probabil timp, altceva nu prea văd ce-ai putea pierde.  Dacă înveți și cunoști oameni, ieși în câștig, chiar dacă ești necâștigător. Ăh? Hai că-mi pierd eu șirul gândurilor pe-aci!

Io: Scrii (și) pe bani?
Ianolia: Când se ivesc oportunități sau cereri pe subiecte care mă pasionează sau care consider că reprezintă un plus pentru publicul meu scriu și pe bani. Mă documentez înaintea oricărui articol pentru ca îmi place să împărtășesc informații concrete și corecte cititorilor mei. Am o datorie morala față de aceștia și nu vreau să dezamăgesc. No comment. Știți de ce? Că nu vreau :p

Io: ”Adevărata fericire stă în lucrurile mărunte care ne taie respiraţia, care ne fac să apreciem oamenii din jurul nostru şi lucrurile care ne învaţă să ne bucurăm de ceea ce contează cu adevărat. Cu toţii suntem ocupaţi să alergăm după fericire. Deşi ne-o dorim cu ardoare, facem totul pentru a o îndepărta.”
Ianolia: Ai ales un pasaj din cartea mea destul de profund care îmi este foarte aproape de inimă. Tot ceea ce scriu, scriu din experienţe proprii sau din experienţele oamenilor cu care intru în contact. De la fiecare om învăţăm câte ceva şi fiecare suflet de care ne lovim ne ia, la rândul lui, ceva. Dacă rămânem în loc sau fugim de toată lumea ajungem în extreme care ne pot înstrăina de noi şi de alţii. Ar trebui să găsim un echilibru în orice facem. E singura cale spre mulţumirea sufletească. True. Sau nu. Cine mai știe? Mulțumirea sufletească e ca o himeră, acum o vezi… acum nu e.

Io: Una din recenziile  de pe funions.ro care m-au ”convins” este cea pentru ”Viața pe un peron” Am și cumpărat-o din cauza ta. Ai cititori care îți cer recomandări, sfaturi pentru ce să citească? Cartea este scrisă de Octavian Paler, dacă cumva nu știați.
Ianolia: Waw! Nu mă aşteptam la asta! <3 Sunt extrem de emoţionată în momentul acesta! Sper, din suflet, să îţi placă şi să fie o lectură plăcută! Există cititori care cumpără cărţi în funcţie de recenziile mele. Există şi oameni care îmi sugerează cărţi, desigur. Prietenii sunt cei care îmi cer cele mai multe sfaturi în privinţa cărţilor. În principal încerc să fiu obiectivă dar sunt şi cărţi care mi-au furat inima şi pe care le recomand tuturor. Mi-a plăcut. O să mai iau în seamă și alte recomandări ale tale 🙂

Io: Cititori. Ai mulți, puțini? Activi?
Ianolia: Sincer, nu sunt genul de om care se uită la cifre. Foarte rar analizez statisticile pentru că ştiu că există interes în această zonă pentru companii sau agenţii de publicitate. Prefer să fiu atentă la comunitatea formată în jurul blogurilor pentru că mă interesează oamenii, cititorii care pot oferi un feedback în urma lecturării textelor pe care le scriu. Numărul, dacă vrei, e la nivelul provinciei. Mult mai mic decât statisticile blogurilor bucureştenilor. ĂH? Stai c-acilișea mai pierdut. Provincia are bucățica ei de internet separată sau cum? Nu-i la grămadă cu Bucureștiu’ și cu restu’ lumii? Ce, la voi merge netu’ de aduce cititorii cu-n praz în mână și la bucureșteni cu borcanu’ de caviar? 

Io: Cât de importanți sunt cititorii pentru tine?
Ianolia: Extrem de importanţi! Sunt oamenii pentru care scriu şi scriu în funcţie de subiectele comune care mă pasionează. Aşa cum spuneam, am o responsabilitate faţă de cei care mă citesc şi aleg subiectele abordate în funcţie de aceştia. Îmi place să cred că sufletele asemănătoare se găsesc, cumva, în viaţă. M-am împrietenit cu mulţi dintre cititorii mei şi mi-am îmbogăţit, spiritual, viaţa! Sunt ca o a treia familie care îmi este extrem de dragă. Bravo ție că-i consideri importanți.

Io: Tu pe cine/ ce citești (din mediul online)?
Ianolia: Sunt mulți oameni pe care îi citesc, cu drag și interes. în primul rând citesc influencerii online – ului romanesc. De asemenea, citesc bookbloggerii pentru ca și eu am nevoie de recomandări în materie de cărți. Apoi citesc oamenii cu care rezonez și de la care știu ca am de învățat cum ar Daniel, Emil, s.a. N-am pus link pe ”s.a.” că nu știu cine-i. O fi prieten cu ONU?

Io: Apropos de influenceri… Bloggerii pot fi/deveni formatori de opinie? Te vezi în postura asta la un momentdat?
Ianolia: Sunt sigură că bloggerii sunt formatori de opinie. Nu de puţine ori chiar şi eu am luat decizii în funcţie de informaţiile pe care le-am citit online, pe bloguri sau site-uri de specialitate. Avem atât de mult acces la cultura încât e păcat să nu gestionăm informaţiile pe care le găsim. Cât despre mine că influencer, cred că orice om care a cumpărat o carte recomandată de mine sau a mers la un spectacol despre care am scris ori a rezonat cu articolele mele m-a transformat într-un influencer. Toţi influenţăm pe cineva din jurul nostru, într-o formă sau alta. Eu sper să fiu un model pozitiv. Mă enervezi cu răspunsurile astea!  Nu-mi lași loc de-ntors deloc!   Da’ lasă că zici tu ceva greșit… .

Io: ”Sorb încet din ceaşca de ciocolată caldă ca dintr-o licoare magică ce îmi permite să rămân pe tărâmuri de vis şi continui să citesc, o pagină, zece, o sută. Acţiune, dramă, lacrimi, hohote de râs, speranţe, mister, întrebări, aşteptări. Câte sentimente ne încearcă în momentul lecturării unei cărţi? Câte noi informaţii aflăm, câte vise realizăm doar citind o nouă carte? Învăţam mai mult, ne îmbunătăţim capacitatea de a înţelege, observăm detalii poate insignifiante până atunci dar care acum capăta sens, un sens aparte pentru existenţa noastră. ”
Ianolia: Sunt foarte multe visuri care se transformă în vise. Adică ajungem să transformăm ţelurile în simple vise pe care le îndeplinim doar în somn. Din diverse motive. Recunosc că am momente în care îmi e teamă de oameni. Mă sperie modul în care oamenii descoperă noi moduri în care pot face rău chiar propriilor semeni. Mă retrag, adesea, în camera mea cu zilele sau săptămânile. Citesc zeci de cărţi şi mă îndepărtez, uneori, de oameni pentru a-i înţelege. Îmi place să îmi creez lumea mea perfectă în care toată lumea se înţelege cu toată lumea, soluţii se găsesc la orice problemă şi suferinţa este, cumva, eradicată. Ştiu că din orice experienţă învăţăm, dar uneori obosesc să îmi dau voie să simt prea mult. No comment

Io: Care a fost primul articol pe care l-ai scris. Te mai recunoști? Cum ți-ai evalua parcursul blogosferic?
Ianolia: Primul articol este un fel de poezie cu vers alb din perioada când încercăm să nu scriu articole kilometrice. Am momente când cad în pase melancolice și mi se pare ca nu găsesc rezolvări la probleme banale. Overthinking-ul e specialitatea mea și cred ca se simte din articol acest lucru. Încă mă mai regăsesc în articol pentru ca e o variantă adolescentină a mea și îmi e dor de acea perioadă. Holly sh…!! N-am citit decât câteva versuri. Las pe altă dată, nu mă ține corasonu’. 

Io: Despre plagiat în blogging ce părere ai? Ți s-a întâmplat să-ți găseşti textele… şparlite?
Ianolia: Nu promovez plagiatul şi nu înţeleg cum se pot simţi bine oamenii care fură gândurile altora. Adică nu îi ajută cu absolut nimic, pe viitor sau să îi transforme în altceva. Mi s-a întâmplat să găsesc pasaje la alţi oameni. Pe Facebook sunt cel mai greu de urmărit. În general am discutat politicos cu oamenii. Nu sunt genul conflictual. Uneori funcţionează dar uneori nu poţi să faci nimic. Mda, cam așa stau lucrurile, din păcate.

Io: Unde/ cum te vezi peste 5 ani?
Ianolia: Eu sper să reuşesc să am curajul şi maturitatea necesare pentru a termina, în cinci ani, un roman poliţist. Cine ştie, poate am curaj să scriu o serie întreagă. Profesional, însă, sper să termin doctoratul până atunci, cam aşa îmi dau calculele de master şi doctorat. Mi-ar plăcea să lucrez într-un domeniu în care să interacţionez cu oameni şi să îi pot ajuta. Să scriu la fel de mult pe cât scriu în prezent şi să fiu mai „sănătoasă” la cap. Neh! Nu o să îmi revin niciodată! :)) Păi… succes. Și cu romanul, și cu… curajul. Cu ”sănătatea” nu pari să ai probleme, sincer! Oricum, nu la fel de mari ca ale mele :p

Io: Cât de integrată ești în blogosferă? Este important să participi, ca blogger, la evenimente, întruniri, etc.? De ce?
Ianolia: Sunt extrem de implicata în blogosfera, în special în blogosfera craioveana. Particip la multe evenimente dedicate oamenilor din online dar și la evenimente culturale dedicate oamenilor pasionați de arta. Cum spunea un amic, „degeaba citești dacă nu trăiești”. Trebuie sa fii implicat în online la fel de mult pe cât ești implicat în offline. M-ați înnebunit cu blogosfera voastră craioveană. După ce că-s doi bloggeri pe metru pătrat, mai sunteți și activi în offline. N-aveși și voi treburi pe-acasă, neveste, copii, de-astea? Mă mut la Craiova, faceți loc. Sau lasă, că cititorii se duc pe blogurile din București… .

Io: Un alt blog în plan? În afară de mutarea de care spuneai
Ianolia: Niciodată nu zic niciodată. Momentan nu mă văd deţinând un alt blog dar poate voi descoperi o nouă pasiune în viitor căreia mă voi dedica şi va merita un blog individual. Şi două bloguri necesita multă dedicare. Vreau să mă bucur şi de alte pasiuni în afară de scris. Bine faci, lasă-ți timp și pentru alte pasiuni.

Io: Cum ar fi… ? (pasiunile)
Ianolia: Vreau să călătoresc mai mult, să termin a doua carte la care lucrez, să învăţ să cânt la chitară, să cunosc oameni noi şi să studiez diverse domenii pentru că sunt om şi omul trăieşte atât timp cât continuă să înveţe. Să-ți urez succes? Îți urez, da’ sincer, îmi vine să te strâng de gât. Și nu pot, nu mă lasă micul sentiment că ar fi o pierdere prea mare pentru blogosfera craioveană.  Ce se fac ei fără așa bucurie de om?

Io: De ce ai acceptat interviul?
Ianolia: Îmi eşti foarte dragă şi te urmăresc de ceva timp. Cred că întrebările sunt extrem de importante pentru a cunoaşte un om dar spun multe şi despre persoana care le adresează. Apoi eram extrem de curioasă în privinţa desfăşurării unui interviu atât de complex. Am învăţat şi despre mine mai multe, ceea ce mă bucura, enorm! Ooooo, stai că am făcut bine că nu te-am strâns de gât! Ți-s dragă, mă urmărești și interviu complex? Sigur nu e vorba de mine! Dar… Mulțumesc!

Io. O întrebare pe care ai așteptat-o dar… n-a venit? Pune-o și dă-ne și răspunsul
Ianolia: Probabil mă aşteptam la o întrebare în legătură cu beneficiile blogului. Aici sunt mai multe. Pe mine, cel puţin, blogul m-a ajutat să mă dezvolt, din multe puncte de vedere. Am mai multă încredere în mine, am cunoscut oameni minunaţi, am învăţat lucruri noi atât despre alţii cât şi despre mine. Partea financiară nu e totul şi e păcat că alţii să creadă că doar asta înseamnă un blog. Bravo! Ai dreptate, zici bine.

Io: Gata! (interviul)
Ianolia: Imi cer scuze pentru cantitatea industiala de cuvinte. Nu stiu de ce am tendinta sa vorbesc atat de mult :))
Io: Nu-ți face probleme, cantitatea e perfectă. Încă ceva. Dacă vrei, poți schimba răspunsul la o întrebare. Oricare, dar numai una. Treci repede peste ele și zi-mi numărul intrebării și răspunsul nou.
Ianolia: Nu vreau sa schimb nimic. Nu cred ca exista raspunsuri bune sau proaste. Asa invat ceva nou si las ocazia haterilor sa ma ia la rost :))

interviu cu ianolia buca

Acesta a fost interviul cu Ianolia Bucă. Craioveancă, blogăriță, scriitoare, om. Toate acestea, în care ordine vreți voi. O știți, n-o știți, citiți-o și vedeți dacă vă place sau nu. Mie nu-mi rămâne decât să-i mulțumesc pentru răspunsuri și pentru timpul pe care l-a cheltuit cu mine. Vouă, celor ce veți citi acest interviu, vă mulțumesc pentru vizită, pentru citire și vă invit să reveniți de câte ori veți dori. Dacă vi se pare că a rămas ceva nespus,  dacă aveți intrebări pentru Ianolia, le puteți pune într-un comentariu.

Pe curând!

Subscribe
Notify of
guest
7 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
Iulia
Iulia
7 years ago

Maya dragă, ce citești în acest moment? Sunt curioasă 🙂

Ianolia
Ianolia
7 years ago
Reply to  Iulia

Iulia, draga mea, maine urmeaza sa termin de citit Povestea lui Arthur Gordon Pym de E.A. Poe. Tot maine voi incepe Central Park de Guillaume Musso. 😀

Ianolia
Ianolia
7 years ago

Sunt si mai emotionata acum! M-am amuzat, teribil, citind articolul cap-coada. De ce ma strangi de gat nu stiu, dar sper ca e de bine. De mutat la Craiova, esti mai mult decat bine primita, asadar, fa-ti bagajele! 😀
Multumesc, din nou, pentru tot! Am inceput anul incredibil de bine! <3

Flo
Flo
7 years ago

Hmm…să mă simt, să nu mă simt? 😀 Foarte tare interviul, cu o invitată genială? Hai cu cartea aia odată!

Ianolia
Ianolia
7 years ago
Reply to  Flo

Multumesc, din inima, pentru Tot Florin! Probabil viata mea ar fi avut alt parcurs daca nu ai fi fost tu! Trebuie sa apara si cartea. Daca planul editurii se mentine, curand voi da marea veste! 😀