Dimineaţă de vineri

Obisnuiesc ca dimineata, in timp ce-mi fac o cafea sa bat internetul in lung si-n lat sa vad ce s-a mai intamplat prin lume. Asa am aflat azi dimineata ca Putin divorteaza.Si ca Irinel a iesit la vanatoare . Si am vazut cum arata prima persoana de gen neutru din lume.Si cum o sexi-consiliera de nu-stiu-unde a fost ridicata de mascati pentru spalare de bani.Intre timp cafeaua mi-a dat in foc.Nu-i nimic, pun sa fac alta si ma intorc la citit.Zana nu mai e despartita de turc, n-am inteles daca s-au impacat sau nu s-au mai despartit, e prea de-dimineata, nu mi-am baut cafeaua si-s cam in ceata.Mai citesc de vreo doua crime, trei sinucideri , un accident… . Cafeaua e gata, o torn in cana si ma-ndrept spre micul dejun.Fireste, cu stirile in fata.Si citesc:
Pe blogul său, Cabral a început cu locul trei în top, ocupat de transpiraţia urât mirositoare de la subraţ. „Pe locul 3, dragă domnule şi dragă doamnă, se află dihorul nespălat, iepurele mort, putregaiul organic purtat cu ei de mulţi dintre concetăţenii noştri, zilnic, la subraţ. Împuţenia axilei, căci despre dânsa este vorba, este întâlnită de cele mai multe ori în momente în care nasul tău este forţat de situaţia din teren să se apropie la nivel intim de ground zero al împuţeniei carnale. În lift, în mijloace de transport în comun, la cozi. Treaba cu adevărat sadică este că orice ai face, oricum ai face, oricât de mult ţi-ai ţine respiraţia şi-ai întoarce capul… şarpele împuţeniei ţi se va înfige cu putere în nas, îţi va crepona nările şi-ţi va invada plămânii cu dulceagul şi scârbosul abur al subţiuţei decedate. N-ai scăpare! Dihorul mort de la axilă, printre altele, este semnul întoarcerii la natură, este stigmatul – dacă vreţi – unei vieţi complet bio, fără pic de chimicale, o viaţă în care oamenii care o adoptă trăiesc liberi de constrângerile oraşului. Şi put. Groaznic.”

Primul loc în ineditul clasament pe care l-a făcut Cabral este ocupat de „aruncătorul de muci”. „Ştiţi cum vine: poziţia corpului este puţin aplecată spre faţă, şi în timp ce o mână se îndreaptă spre nas, cealaltă este dusă atent la spate, că nu ştii niciodată unde sare nacazul. Mâna de la nas se aranjează astfel: degetul mare apasă tare o nară, celelalte degete sunt ridicate în sus, ca într-un salut dement. Se strânge curul (atenţie mai ales cei cu hemoroizi), se încordează stomacul, se trage scurt şi energic o gură mare de aer şi… şi-acum vine poezia… waaaait for it… se scoate cu maximă putere jetul de aer prin nara rămasă liberă, jet de aer care transformă în proiectil cu rază mare şi foarte mare de împrăştiere mucii care-şi făceau veacul în nara aia. Evident că este o operaţiune messy, aşa că acum la nas atârnă nişte urme elocvente ale violenţei aeriene de mai devreme. Aşa că degetele până acum ridicate în aer se strâng pe nas şi-l storc – printr-o mişcare lungă, dar puternică, fermă – de restul de… chestii. Şi-acum vine partea de încheiere, spectaculoasă precum şi periculoasă pentru orice trecător… waaaait for it… mâna care-a cules mucii este biciuita în aer, şi ce se lipise prin stoarcerea nasului de degete este acum eliberat înspre univers. Şi dacă tu, din nefericirea cruntă a legilor lui Murphy, dacă te nimereşti în universul ăla… bafta ta.”
Sursa:Libertatea.ro
Am citit,pana la capat.De mic dejun nu mai poate fi vorba, fireste.Simt cum gura de cafea pe care am inghitit-o da sa iasa.Ca sa vad daca nu cumva Libertatea a luat-o razna, doar de dragul de a-mi strica mie dimineata,intru la Cabral pe blog, recitesc( fie vorba-ntre noi omul a facut un clasament corect) si dau cu ochii de poza.

Brusc, am hotarat sa nu mai mananc azi.Nimic.Daca voi mai puteti, va urez pofta buna!